Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Salcia, pentru perioada 2021-2027
Viziunea cetățenilor comunei Salcia este în spiritul dezvoltării zonei din punct de vedere economic și social, prin mai buna valorificare a resurselor locale, atragerea investițiilor și investitorilor, revigorarea tradițiilor, crearea / reabilitarea infrastructurilor de tip urban și punerea în valoare a poziționării geografice, în deplin respect față de mediul înconjurător.
Atât Strategia de Dezvoltare Locală, cât și mecanismele instituționale implicate în procesul de implementare trebuie să țină cont de interesele comunității, care au fost exprimate prin intermediul sondajului de opinie și se regăsesc în portofoliul de proiecte prioritare ale comunei.
Prin intermediul sondajului de opinie, au fost aplicate 55 de chestionare cetățenilor comunei Salcia, din județul Prahova, pentru a afla atitudinea locuitorilor cu privire la prioritățile de dezvoltare ale comunei pe următorii ani.
Sistemul de implementare a fondurilor europene va fi mult mai eficient în perioada 2021-2027, datorită simplificării structurii instituționale. România se confruntă cu provocări în atingerea potențialului economic și social al sectorului agro-alimentar. Din analiza SWOT, reiese că spațiul rural înregistrează, per ansamblu, mari deficiențe, acesta fiind caracterizat de: deficiențe structurale persistente, nivel scăzut al activității antreprenoriale și al valorii adăugate, cu activități ce necesită un aport intensiv al forței de muncă, în special în agricultura de (semi)subzistență; orientare modestă către export; investiții scăzute și insuficient bazate pe cerere în sectorul de cercetare-dezvoltare; acces la servicii și infrastructură, cu mult sub nivelul zonelor urbane; discrepanțe regionale din ce în ce mai mari; o pondere mare a populației aflată în risc de sărăcie și excluziune socială și o serie de riscuri ambientale și provocate de om, agravate de schimbările climatice, care reprezintă o amenințare pentru zonele rurale și pentru întreaga țară.
Nevoile specifice, identificate prin analiza SWOT și prin procesul de consultare al părților interesate, vor fi abordate prin acțiuni realizate în cadrul celor șase priorități ale FEADR. Sprijinul va fi direcționat către acțiunile cu cel mai mare impact asupra îndeplinirii obiectivelor.
Principalele nevoi identificate în cadrul sectorului agro-alimentar din România vizează: schimbarea structurală și competitivitatea. Nevoile structurale se referă, în primul rând, la restructurarea fermelor mici și mijlocii, cu scopul creșterii nivelului de viabilitate și de orientare către piață, dată fiind ponderea mare de ferme mici și fermieri în vârstă. În particular, sectorul pomicol a înregistrat un declin semnificativ, începând cu 1990, atât în materie de suprafețe cultivate, cât și de productivitate, afectând furnizarea de fructe proaspete, materie primă pentru procesare și competitivitatea sectorului în general.
Creșterea competitivității agriculturii, silviculturii și sectorului alimentar este esențială pentru îmbunătățirea performanței și vitalității zonelor rurale și pentru crearea de locuri de muncă și prin urmare, reprezintă elementul – central al acestei strategii.
Există potențial pentru creșterea producției de alimente de calitate, integrarea mai bună pe piață, substituirea importurilor, creșterea exporturilor și modernizarea sectorului în general. Pentru accelerarea creșterii economice, care va facilita convergența veniturilor față de media UE, este necesară realizarea de investiții pentru îmbunătățirea competitivității, în special în ferme mici și mijlocii și în unități de procesare cu potențial de dezvoltare. Prin analiza SWOT, sunt identificate domenii specifice de intervenție: creșterea productivității și inovării în toate tipurile de ferme și în sectorul de procesare – date fiind caracterul insuficient al echipamentelor tehnice și nivelul inadecvat de formare profesională; creșterea valorii adăugate a produselor agro-alimentare, dată fiind ponderea foarte mare a produselor primare și îmbunătățirea accesului exploatațiilor agricole și forestiere la infrastructură.
Zonele rurale din România prezintă o deosebită importanță din punct de vedere economic, social și din punct de vedere al dimensiunii, diversității, resurselor naturale și umane pe care le dețin.
Dezvoltarea economică și socială durabilă a spațiului rural este indispensabil legată de îmbunătățirea infrastructurii rurale existente și a serviciilor de bază.
Infrastructura și serviciile de bază neadecvate constituie principalul element care menține decalajul accentuat dintre zonele rurale și zonele urbane din România și care, cu atât mai mult, reprezintă o piedică în calea egalității de șanse și a dezvoltării socio- economice a zonelor rurale.
În analiza nevoilor, au fost identificate următoarele aspecte relevante pentru dezvoltarea spațiului rural românesc:
- Dezvoltarea infrastructurii de bază și a serviciilor în zonele rurale;
- Crearea de locuri de muncă în mediul rural;
- Conservarea moștenirii rurale și a tradițiilor locale;
- Reducerea gradului de sărăcie și a riscului de excluziune socială;
Pentru diminuarea decalajelor, care persistă, încă, între mediul rural și cel urban și pentru crearea unor condiții decente de viață la nivelul populației rurale, măsura va sprijini următoarele tipuri de acțiuni:
(a) investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică din spațiul rural;
(b) investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural din spațiul rural;
Prin activitățile prevăzute în prezenta măsură, sunt vizate principalele obiective: crearea, îmbunătățirea și diversificarea facilităților de dezvoltare economică, a infrastructurii fizice și a serviciilor de bază; creșterea atractivității zonelor rurale și diminuarea migrației populației, în special a tinerilor; îmbunătățirea condițiilor sociale, economice și de mediu; protejarea și conservarea patrimoniului cultural rural.
Dezvoltarea infrastructurii de bază, crearea și modernizarea infrastructurii rutiere locale și a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, constituie elemente de bază pentru comunitatea rurală.
Acestea sunt necesare pentru a asigura condiții de sănătate, protecția mediului, accesibilitatea și, în general, condiții optime de trai. Infrastructura asigură, de asemenea, premisele pentru dezvoltarea unei economii rurale competitive.
Chiar dacă, în ultimii ani, infrastructura de bază în zonele rurale (drumuri, alimentare cu apă și infrastructura de canalizare) a fost susținută atât din fonduri naționale și europene, este încă subdezvoltată împiedicând creșterea economică și ocuparea forței de muncă .
În urma nevoilor identificate, pentru noua perioadă de programare se are în vedere înființarea sau, după caz, îmbunătățirea/extinderea rețelelor de alimentare cu apă și de canalizare/tratare a apei reziduale și a rețelei de drumuri de interes local, întrucât acestea, împreună, pot contribui la eforturile comune de asigurare a unei dezvoltări durabile în comunitățile rurale.
Rezultatul acestor investiții va fi o infrastructură rutieră de interes local și o infrastructura de apă/apă uzată, care vor contribui la diminuarea tendințelor de declin social și economic și la îmbunătățirea nivelului de trai în zonele rurale.
Totodată, accesul la educație și un nivel crescut de educație al populației rurale are un rol important in procesul de reducere a sărăciei și a excluziunii sociale în mediul rural.
Infrastructura educațională nu are capacitatea de a susține un nivel decent de trai. În acest context, educația antepreșcolară (creșe) și preșcolară (grădinițe) se confruntă cu un deficit major în ceea ce privește infrastructura.
În comparație cu numărul mare de ferme, România are un număr mic de fermieri instruiți, un aspect puternic influențat de scăderea absolvenților de unități de învățământ
cu profil agricol. Astfel, numărul liceelor agricole a scăzut în ultimii 15 ani cu peste 80%, în 2011 fiind înregistrate, în mediul rural, 34 de licee agricole. Lipsa unei pregătiri de specialitate, în contextul practicării agriculturii în zonele rurale, duce la un management deficitar al exploatațiilor agricole și la adâncirea sărăciei cu care zonele rurale se confruntă deja.
Toate acestea fac necesară continuarea efortului de a sprijini dezvoltarea și modernizarea infrastructurii educaționale în mediul rural în vederea facilitării accesului la servicii de educație și îngrijire a copilului, precum și a accesului la infrastructura educațională cu profil agricol în zonele rurale.
Prin sprijinul acordat acestor investiții, va rezulta o infrastructură educațională îmbunătățită și un sistem educațional mai atractiv și performant, corelat cu cerințele de pe piața muncii care va contribui la incluziune și dezvoltare economică.
Investițiile asociate cu protejarea patrimoniului cultural sau/și realizarea de investiții pentru conservarea moștenirii de interes local, inclusiv așezămintele monahale, identitatea culturală a satului românesc, toate acestea reprezintă o importantă sursă de dezvoltare locală și sunt caracterizate de un patrimoniu cultural material și imaterial divers. In mediul rural românesc, accesul locuitorilor din sate și comune la cultură este limitat, comparativ cu accesul celor din mediul urban.
Punerea în valoare a moștenirii rurale și a patrimoniului cultural s-a realizat în perioada de programare 2014 – 2020, în special prin sprijinirea investițiilor pentru renovarea, modernizarea și dotarea aferentă a așezămintelor culturale; restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural și natural; achiziționarea de echipamente pentru expunerea și protecția patrimoniului cultural.
O parte integrantă a moștenirii culturale o reprezintă așezămintele monahale.
De-a lungul vremii, acestea s-au constituit în centre de acumulare și diseminare a valorilor culturale și care vor proteja identitatea, prezervând cultura și transmițând-o generațiilor următoare. În contextul actual, crearea și restaurarea așezămintelor monahale se identifică, în perioada de programare 2021 – 2027, cu acțiuni de protejare a patrimoniului cultural al comunităților locale.
Pentru a păstra nealterată moștenirea rurală și identitatea națională, în următoarea perioadă de programare vor fi sprijinite acțiuni de protejare a patrimoniului cultural de interes local, inclusiv așezăminte monahale.
Sinteza rezultatelor chestionarului privind Strategia de dezvoltare locală:
1. Respondenții consideră că printre cele mai mari probleme pe care le are comuna Salcia sunt lipsa utilităților (apă, gaze și canalizare), curățenia publică, pe jos existând gunoaie sau pubelele nu sunt prezente în locuri accesibile pentru cât mai mulți locuitori, dar și lipsa locurilor de muncă.
2. Cât de mulțumit/mulțumită sunteți de:
Foarte mulțumit (ă) | Mulțumit (ă) | Destul de mulțumit (ă) | Nemulțumit (ă) | |
a) Starea drumurilor | 1,83% | 36,36% | 18,18% | 43,63% |
b) Curățenia publică | 1,83% | 25,45% | 0% | 72,72% |
c) Iluminatul public | 56,34% | 40% | 1,83% | 1,83% |
d) Serviciile de apă și canalizare | 0% | 0% | 5,45% | 94,54% |
e) Sistemul de alimentare cu gaze | 0% | 0% | 1,83% | 98,19% |
f) Starea clădirilor în care funcționează unitățile de învățământ | 32,72% | 58,2% | 5,45% | 3,63% |
3. Care este cea mai mare așteptare pe care o aveți, în mod special, de la Primăria Salcia? (un singur răspuns)
a) Să discute mai des cu cetățenii problemele locale (10 respondenți – 18,18%)
b) Să aibă o mai bună comunicare cu cetățenii, să-i informeze despre activitățile primăriei (15 respondenți – 27,27%)
c) Să mobilizeze comunitatea în soluționarea problemelor locale (30 de respondenți – 54,54%)
4. În ce domenii ar trebui să se facă mai multe investiții?
a) Infrastructura rutieră (20 respondenți – 36,36%)
b) Educație (3 respondenți – 5,45%)
c) Sănătate (3 respondenți – 5,45%)
d) Utilități publice (apă/canalizare/gaze) (27 de respondenți – 49,09%)
e) Servicii sociale (2 respondenți – 3,64 %)
5. Vârsta:
a) 18 – 29 ani (un respondent – 1,83%)
b) 30 – 44 ani (15 respondenți – 27,27%)
c) 45 – 65 ani (33 de respondenți – 60%)
d) Peste 65 de ani (6 respondenți – 10,9%)
6. Studii:
a) Studii gimnaziale (12 respondenți – 21,81%)
b) 10 clase (20 de respondenți – 36,36%)
c) Școală profesională (7 respondenți – 12,73%)
d) Liceu (8 respondenți – 14,54%)
e) Studii universitare (7 respondenți – 12,73%)
f) Studii postuniversitare/doctorat (1 respondent – 1,83%)
Strategia de dezvoltare locală a comunei Salcia a fost întocmită având la bază concluziile unei coerente cercetări sociologice, analiza situației locale (SWOT), viziunea și misiunea comunitară și nevoile genuine ale locuitorilor.