Monografia comunei

Localitatea Salcia este una din cele 90 de comune ale județului Prahova, situată în zona Muntenia din România. Comuna Salcia este formată dintr-un singur sat, Salcia – reședința comunei, care este alcătuit din nouă cătune - Linieri, Rast, Muche, Filet, Bardea, Valea Câinelui, Valea Oancei și Hotar.
Comuna Salcia se află într-un cadru natural ce nu a suferit modificări esențiale, omul găsind aici condiții propice habitatului încă din cele mai vechi timpuri.
Începuturile localității nu sunt prea cunoscute. Referitor la problema atestării documentare, localitatea este amintită în anul 1577 într-o listă a “megieșilor” care aleg partea banului Radu din moșia Poieni, județul Saac (Arh. Statului, fond. Episcopia Buzău, ms. 173, f. 9 verso). La început a făcut parte din Plaiul despre Buzău al fostului județ Săcuieni (Saac).
Denumirea localității Salcia derivă de la substantivul feminin “salcia”, denumire regională pentru “salcie” – arbore cu flori galben-verzui ce crește în locuri umede (Salix). “Salce” din latinescul „salcem”; forma transilvăneană, „salca” se trage din pluralul „salcii”. Motivul acestei denumiri se bazează pe posibilitatea că, inițial, denumirea acestui copac este dată după scoarța lui specifică, deci „scorțosul” (salca). De aici toponimele Salcea și Salcia. Astfel, localitatea și-ar fi primit numele după o salcie bătrână ce a existat pe malul pârâului din localitate.
Exploatarea lemnului ca material de construcție pentru locuitorii din zonă și împrejurimi, creșterea animalelor și agricultura au fost principalele ocupații care au dus la dezvoltarea în timp a cătunelor din actuala comună Salcia.
Cu prilejul reformei agrare dina nul 1864 au fost împroprietăriți 83 de locuitori și este menționată comuna formată din 3 ocoale Linieri, Răstieni și Tirișari în plasa Podgoria.
Reforma agrară de după Marea Unire aduce multor localnici pământul mult dorit.
Aceeași situație administrativ-teritorială se întâlnește și în perioada interbelică, iar după Al Doilea Război Mondial nu a fost adusă nicio schimbare. În perioada regimului comunist, localitatea nu a fost cooperativizată, fapt ce a dus la marginalizarea comunei din punct de vedere al dezvoltării socio-economice. Ca rezultat, aceasta a fost desființată prin Legea Nr. 2/1989 și reînființată după căderea regimului comunist prin Decretul-Lege nr.38/1990.
În anul 1897, populația comunei era de 1700 locuitori, iar în anul 1960 recensământul consemnează o populație de 2114 de locuitori.
Politicile anilor 1968-2005 de neglijare a zonei a făcut ca un număr important de locuitori să părăsească localitatea, numărul locuitorilor ajungând la 1242, iar, în prezent, conform recensământului din 2011, se regăsește un număr de 1171 de locuitori.

Comuna se află în estul județului, la limita cu județul Buzău, în Subcarpații de Curbură. Este deservită de șoseaua județeană DJ234, care o leagă spre sud de Sângeru, de asemenea cătunul Hotar este străbătut de DC 54. Teritoriul comunei formează în mare parte bazinul hidrografic al râului Salcia, afluent al Cricovului Sărat. Situată la 50km de reședința județului Prahova, Munici„ piul Ploiești, și la 24km de orașul Urlați, Salcia este alcătuită din nouă cătune Linieri, Rast, Muche, Filet, Bardea, Valea Câinelui, Valea Oancei și Hotar.
Suprafața teritoriului administrativ este de 2156 ha din care 1324 ha agricol și 678 ha silvic (păduri). Intravilanul existent este de 219 ha. Aflată la o altitudine minimă de 275 m și maximă de 400 m.
Este mărginită:

• la nord de județul Buzău
• la sud de comuna Sângeru
• la est de județul Buzău
• la vest de comuna Chiojdeanca

Localitatea este situată în zona dealurilor subcarpatice și anume sectorul cuprins între Valea Buzăului și Valea Cricovului Sărat.
Aspectul morfologic general este al unor dealuri cu creste rotunjite înalte de 500-700 m cu versanți abrupți și separați prin văi longitudinale săpate adânc în rocile sedimentare. Comuna, cu grupările de case componente, s-a dezvoltat pe versanții văilor și este grupată în lungul drumurilor principale sau răspândite pe pante.

Rețeaua hidrografică este reprezentată în zonă de pârâul Salcia cu afluenții săi Oancea, Rucsele, Perilor, Păcurii Rast. Sării și Filetului ce formează pârâul și se varsă în Cricovul Sărat.
Pâraiele de pe versanții dealurilor formează gârla Salcia și se caracterizează prin mari variații de nivel și debit care variază de la limita de inundare și până la secare.
Rețeaua de apă subterană este valorificată prin fântâni construite de oameni și izvoarele existente. La baza dealurilor Bardea și Miroiu, apa din fântâni are un conținut ridicat de sare.

Unul dintre principalii factori de risc o reprezintă riscul de erodare ce duce la înnomolire, înzăpezire și alunecări de teren, mai ales în zona cătunului Rast, aflat la o altitudine medie de 376 m. De asemenea, în trecut au fost prezente și inundații datorite poziționării comunei în lungul pârâului Salcia.

Clima are un caracter temperat de tip continental. Temperatura medie anuală este de 9,5° C, cu o minimă absolută de -28° C și maximă absolută de +38° C. Temperatura medie măsurată în lunile de iarnă este de -8° C și cea măsurată în lunile vară este de +20° C, cu precipitații în medie de 600-700 mm/an și o adâncime maximă de îngheț de 0,73 m.

Solul este format din roci friabile reprezentate prin marne, argile, nisipuri, gresii și conglomerate nisipoase (zonă de deal – 85%). Solul este fertil și folosit pentru cultivarea fructelor și legumelor, în special pentru cereale, cele mai frecvente fiind grâul și porumbul.

Vegetația este reprezentată prin pășuni și fânețe care ocupă suprafețe mari și prin păduri de stejar și fag care sunt asociate cu carpenul, jugastrul, arțarul trilobat, paltinul de câmp, cireșul, mărul pădureț, părul pădureț, salcâmul, plopul și mesteacănul. Pe teritoriul comunei se întâlnesc și plantații de brad, pin și molid.
Flora are ca reprezentanți următorii:

• vânărița;
• laptele câinelui;
• firuța de pădure;
• fragul;
• urechelnița etc.

Prin poienile și pădurile zonei se întâlnesc specii precum:

• iepurele ;
• vulpea ;
• veverița ;
• mistrețul ;
• lupul ;
• cerbul ;
• căprioara ;
• ciocănitoarea ;
• cinteza ;
• mierla ;
• sturzul ;
• corbul ;
• gușterul.

Agricultura în comuna Salcia are un caracter preponderent de subzistență, dar cu potențial economic datorită condițiilor climaterice. Din această ramură, cele mai cultivate sunt porumbul și grâul datorită solurilor fertile în domeniul cerealier.

Principala cale de transport în mediul rural este reprezentată de drumuri. La nivel național, dezvoltarea și, implicit, calitatea acestora și a traficului, ce se desfășoară pe aceste drumuri, mai au mult de recuperat până a ajunge la ceea ce reprezintă normalitate la nivelul Uniunii Europene.
Starea drumurilor din localitatea Salcia este una bună. Străzile principale cât și străzile ce în trecut au reprezentat un risc pentru folosire, au fost asfaltate și reabilitate, iar drumurile celelalte, în majoritate în extravilan, sunt pietruite și se află într-o stare bună, nefiind pericol de accidentare cu excepția drumului ce leagă comuna Salcia de comuna Chiojdeanca, care ar putea aduce un mare plus localității, fiind, de asemenea pietruit și nu într-o stare foarte bună. Statisticile arată că dintre drumurile comunale sau cele care străbat comuna, 800 m.l. sunt modernizate și asfaltate, iar 20 m.l. nu sunt modernizate, fiind pietruite sau asfaltate.
În ultimii ani au fost modernizate drumul local Valea Oancei, drumul local Filet, drumul local Valea Sării și drumul local Valea Câinelui, drumul comunal DC 53. De asemenea, a fost construit un pod metalic peste pârâul Salcia (centrul civic), punte pietonală din metal peste pârâul Salcia, podeț în beton în punctul Rast, podeț din beton în punctul Valea Câinelui, șanțuri betonate în punctul Valea Oancei, s-au îndiguit malurile din comuna Salcia și s-a mai construit un pod din beton peste pârâul Salcia în punctul Bardea. Restul se preconizează că vor fi finalizate până la sfârșitul anului 2022 cu fonduri guvernamentale și din bugetul local.

Alimentare cu apă:
În prezent, în comuna Salcia, nu există un sistem centralizat de alimentare cu apă care să asigure necesarul comunei. Lungimea reţelei de distribuţie este conform datelor din tabelul următor:

Canalizare:
În prezent, rețeaua de canalizare este inexistentă în comuna Salcia. Au fost întocmite studii de fezabilitate pentru introducerea rețelei de canalizare în satul Salcia. Neexistând încă o rețea de canalizare menajeră, locuințele individuale au rezolvat această problemă, provizoriu, prin fose septice vidanjabile și latrine uscate.

Alimentare cu gaze naturale:
Actualmente, comuna Salcia nu beneficiază de rețea de distribuție de gaze naturale. Administraţia publică locală face demersuri pentru aprobarea şi alocarea fondurilor pentru introducerea reţelei de gaze naturale în comună. În aceste condiții, încălzirea și prepararea hranei se asigură și cu combustibil solid sau butelii pe gaz în toate gospodăriile din localitate.

Alimentare cu energie electrică:
Marea majoritate a gospodăriilor din comuna Salcia beneficiază de energie electrică și curent. Iluminatul public este de o calitate superioară, iar localnicii sunt foarte mulțumiți de acesta.

Salubrizarea:
În prezent, comuna Salcia nu are un contract cu nicio firmă de salubrizare.

Telecomunicații și internet:
La nivelul comunei Salcia există infrastructură de telefonie fixă şi mobilă, dar și servicii de televiziune prin cablu şi acces la internet. În prezent, operatorii de telecomunicații din Salcia sunt Orange, Telekom si Digi, dar și Vodafone, însă cel din urmă este de o calitate inferioară față de celelalte. Se asigură 4G, 3G, 2G și H, voce și video, abonamente de televiziune și internet, prin fibră sau WI-FI.